Europa vulnerabilă la șocuri geopolitice, petrolul rămâne central

Dumitru Chisăliță a subliniat că Europa rămâne vulnerabilă la șocurile geopolitice din regiuni îndepărtate, în ciuda tranziției energetice și a investițiilor în energie regenerabilă. Petrolul continuă să fie un element central al economiei europene, iar criza din martie 2026 a evidențiat această dependență.

În primele două săptămâni din martie, prețul petrolului a crescut aproape de 120 de dolari pe baril, influențat de conflictul din Orientul Mijlociu și riscurile legate de Strâmtoarea Ormuz. Această situație a determinat guvernele europene să reacționeze rapid pentru a evita o nouă spirală a prețurilor la combustibili.

Reacția Europei a fost pragmatică, dar fragmentată. Fără o intervenție coordonată la nivelul Uniunii Europene, statele au utilizat instrumente naționale precum plafonarea prețurilor și reducerea taxelor. Ungaria, Croația și Slovenia au impus plafoane la prețurile carburanților pentru a limita creșterile rapide.

Chisăliță a menționat că plafonarea prețurilor este o soluție temporară, care poate distorsiona piața pe termen lung. În același timp, unele state au redus taxele și accizele, cum ar fi Portugalia și Italia, pentru a interveni direct asupra prețului final fără a distorsiona complet piața.

La nivel european, Uniunea Europeană a monitorizat situația și a subliniat că statele membre dispun de rezerve strategice de petrol pentru aproximativ 85-90 de zile, fără a decide încă eliberarea acestora.