Expunerea TAROM la creșterea prețului kerosenului

Multe companii aeriene europene folosesc contracte de hedging pentru a-și asigura combustibilul la prețuri stabilite în avans, reducând astfel impactul creșterii prețului petrolului. Aceste contracte permit operatorilor să plătească un preț mai mic, negociat anterior, dar pot fi dezavantajoase dacă prețul scade.

Cheltuielile cu combustibilul reprezintă o parte semnificativă din costurile unei companii aeriene. În cazul Air Baltic, Fitch a indicat că este cea mai expusă la creșterea costurilor cu combustibilul, având un grad de hedging de doar 6%. În contrast, TAROM nu are astfel de contracte.

TAROM nu are o politică de stocare a combustibililor. În privința prețurilor de achiziție a carburanților, a evaluărilor impactului financiar, fiind informații de natură strict comercială, confidențiale, nu putem reveni cu răspunsuri și date concrete.

Comparativ, Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din România, are 83% din combustibil asigurat pentru ultimul trimestru din anul financiar 2026 și 55% pentru anul financiar 2027. În 2024, TAROM a cheltuit aproape 300 de milioane de lei pe combustibil, reprezentând 23% din veniturile sale.

În primul semestru din 2024, TAROM a plătit 950 de dolari pe tonă de combustibil, în timp ce prețul mediu al kerosenului a fost de 846 dolari/tonă. TAROM a declarat că nu intenționează să crească prețurile biletelor imediat, dar dacă situația conflictuală continuă și prețul kerosenului crește pe termen lung, prețurile călătoriilor aeriene ar putea crește.