Iran restricționează Ormuz: cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii

Blocajele și restricțiile impuse de Iran în Strâmtoarea Ormuz au declanșat una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că actualul șoc petrolier și gazier este mai grav decât crizele din 1973, 1979 și 2022 luate împreună. Prin Ormuz tranzitează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, ceea ce transformă orice perturbare într-un risc imediat pentru economia globală.

Ce s-a întâmplat

Iranul a respins pe 6 aprilie formula de armistițiu propusă de Statele Unite pentru o redeschidere rapidă și necondiționată a Strâmtorii Ormuz, înaintea termenului-limită fixat de Washington. După anunțarea unui armistițiu fragil, traficul nu a revenit la normal: potrivit datelor de transport maritim, fluxul prin strâmtoare a coborât la sub 10% din nivelul obișnuit, iar Iranul a continuat să condiționeze accesul și să direcționeze navele prin culoare controlate de forțele sale.

Președintele Donald Trump a acuzat vineri Iranul că încalcă înțelegerile anterioare prin tentativa de a impune taxe sau condiții suplimentare petrolierelor care tranzitează zona. În paralel, administrația americană a avertizat că libertatea de navigație prin Ormuz rămâne o linie roșie strategică. La 9 aprilie, inclusiv șeful ADNOC, Sultan Al Jaber, a descris situația drept o închidere de facto a strâmtorii, argumentând că accesul este limitat și politizat de Teheran.

Criza a fost amplificată de loviturile iraniene asupra infrastructurii energetice din Golf, inclusiv asupra complexului de la Ras Laffan din Qatar. QatarEnergy a început pregătirile pentru reluarea parțială a producției de GNL, însă revenirea exporturilor depinde în continuare de siguranța rutelor maritime prin Ormuz. Cu alte cuvinte, chiar dacă producția începe să fie repornită, blocajul logistic rămâne factorul decisiv pentru piață.

Prețurile energiei cresc în Europa

În Europa, prețurile de referință la gaze au crescut cu peste 60% de la începutul conflictului, pe fondul unei piețe deja tensionate după o iarnă mai rece decât media și al dependenței persistente de importuri. Reuters nota încă din martie că aproximativ 8% din importurile europene de gaze naturale lichefiate provin din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce explică de ce șocul din Golf a fost transmis rapid pe piața europeană.

Totuși, Comisia Europeană a transmis pe 9 aprilie că nu vede, în acest moment, un risc imediat de întrerupere fizică a aprovizionării cu gaze. Riscul este însă unul de durată: Bruxellesul se așteaptă la efecte prelungite asupra pieței și insistă asupra reumplerii rapide a depozitelor înainte de iarnă. Asta înseamnă că impactul principal pentru Europa este, deocamdată, unul de preț, volatilitate și cost strategic, nu de colaps iminent al aprovizionării.

Țările vulnerabile plătesc costul cel mai mare

Cele mai afectate rămân statele în curs de dezvoltare, confruntate simultan cu scumpirea petrolului și gazelor, presiuni asupra prețurilor alimentelor și accelerarea inflației. Tocmai din acest motiv, statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au început luna trecută eliberarea unor rezerve strategice pentru a reduce presiunea asupra piețelor și pentru a limita un nou val de șocuri economice globale.

Pentru a stabiliza oferta, Statele Unite au introdus inclusiv derogări temporare pentru anumite exporturi de petrol iranian și fluxuri energetice legate de Rusia. Măsura a avut un rol tactic de calmare a pieței, dar a oferit în același timp spațiu economic suplimentar unor actori pe care Washingtonul încerca anterior să îi constrângă prin sancțiuni.

Eșec diplomatic la ONU

La Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Rusia și China au blocat pe 7 aprilie o rezoluție menită să coordoneze protejarea transportului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. Textul era susținut de 11 dintre cele 15 state membre ale Consiliului, iar două țări s-au abținut. Reuters a relatat că proiectul fusese deja atenuat și nu mai autoriza explicit folosirea forței, deși încuraja măsuri defensive pentru protejarea navigației.

Votul arată că, în pofida impactului global al crizei, consensul internațional rămâne limitat chiar și asupra unor măsuri minimale de securizare a traficului maritim. În aceste condiții, Ormuz rămâne nu doar un punct critic al pieței energetice mondiale, ci și testul major al capacității marilor puteri de a separa libertatea navigației de confruntarea geopolitică mai largă.

Surse

• Reuters – IEA chief: current oil and gas crisis worse than 1973, 1979, 2022 together
• The Guardian – Oil and gas crisis from Iran war worse than 1973, ​1979 and 2022 together
• Institute for the Study of War – Iran Update Special Report, April 6, 2026
• Middle East Monitor – Triple veto blocks Arab push to reopen Strait of Hormuz by force