NATO atinge pentru prima dată ținta de 2% din PIB la cheltuieli militare
Pentru prima dată în istoria sa, toate țările membre NATO cu capacități militare au atins ținta de cheltuieli de apărare de 2% din PIB în 2025, conform raportului anual al Alianței publicat pe 26 martie. România se numără printre statele care au îndeplinit acest obiectiv stabilit acum 12 ani la Summit-ul de la Wales din 2014.
Ce s-a întâmplat
Cheltuielile totale de apărare ale NATO au depășit 1,4 trilioane de dolari în 2025, cu o contribuție americană de 838 miliarde de dolari, reprezentând 60% din totalul nominal. Statele Unite au alocat 3,19% din PIB pentru apărare, plasându-se pe locul șapte în clasamentul intern al Alianței.
Țările europene NATO și Canada au investit împreună 574 miliarde de dolari în apărare, o creștere de 20% în termeni reali comparativ cu 2024. Această sumă reprezintă 52% din PIB-ul combinat al aliaților și marchează cea mai mare expansiune a cheltuielilor militare europene din ultimii ani.
Canada a reușit să atingă pentru prima dată ținta de 2% sub conducerea premierului Mark Carney, punând capăt statutului de ‘codaș’ în angajamentele NATO. Carney a declarat că aceasta reprezintă ‘cel mai înalt nivel de cheltuieli de apărare raportat la dimensiunea economiei noastre de la căderea Zidului Berlinului’.
Franța a anunțat o creștere a bugetului de apărare cu 36 miliarde euro pentru perioada 2026-2030, din care 8,5 miliarde euro vor fi alocați specific pentru muniții. Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, a subliniat că ‘urgența este clar reprezentată de muniții’, cu focus pe apărarea antiaeriană și sistemele anti-dronă.
Polonia și țările baltice depășesc cu mult ținta NATO
Polonia și Lituania au alocat peste 4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta minimă de 2%. Aceste țări din flancul estic al NATO au intensificat investițiile militare ca răspuns la amenințarea rusă din proximitate.
Secretarul general NATO Mark Rutte a îndemnat țările membre să accelereze producția de armament, avertizând asupra riscurilor potențialelor atacuri ostile asupra infrastructurii energetice a statelor membre. Raportul anual 2025 al Alianței identifică aceste vulnerabilități ca o prioritate de securitate.
Țările nordice și baltice ocupă pozițiile de top în clasamentul cheltuielilor militare relative, reflectând preocupările de securitate generate de agresiunea rusă în Ucraina. Această redistribuire a priorităților bugetare marchează o schimbare fundamentală în abordarea europeană față de apărare.