Atacul asupra Starlink din Polonia: pista Daltonlar și avertismentul pentru România

În seara de 23 septembrie, două persoane mascate au intrat într-o stație terestră Starlink din Wola Krobowska, la sud de Varșovia. Au turnat lichid inflamabil peste echipamentele de alimentare și le-au dat foc. După aproximativ trei minute, au părăsit incinta. Pe 12 octombrie, poliția germană a arestat doi cetățeni turci suspectați că au comis atacul, pe baza unor mandate europene emise în Polonia.

La 16 octombrie, o investigație ARD și STRG_F a adus un nume nou în dosar: Daltonlar, o grupare de criminalitate organizată cu origini în Turcia și ramificații în Germania. Potrivit jurnaliștilor, cei doi suspecți ar aparține acestei grupări. Autoritățile poloneze investighează posibila implicare a serviciilor rusești, dar nu au prezentat public dovezi că liderii Daltonlar au organizat incendiul.

România are motive să urmărească ancheta. În septembrie, SRI a anunțat că a dejucat o operațiune de sabotaj în care un cetățean rus stabilit în țară fotografia baze militare, centre de comunicații și infrastructură critică, la indicațiile unui intermediar. Nu există informații publice că Daltonlar ar acționa în România. Există însă o întrebare comună celor două dosare: cine îi recrutează pe cei care pregătesc atacurile și cât de departe poate fi urmărit lanțul de comandă?

Ce arată probele strânse în Polonia

Agenția poloneză de securitate internă, ABW, a prezentat pe 16 octombrie traseul celor doi suspecți. Aceștia locuiau în Germania, au intrat în Polonia prin punctul de trecere Świecko, s-au oprit la Łódź și au ajuns apoi la stația Starlink. După incendiu, s-au întors în Germania. Anchetatorii au folosit imagini de supraveghere, urme biologice și date despre deplasări pentru a-i identifica.

Procurorii le-au formulat la 7 octombrie acuzații de diversiune și de acțiune pentru un serviciu de informații străin. Mandatele europene de arestare au fost executate în Germania la 12 octombrie. Predarea către autoritățile poloneze era încă în curs de pregătire la data comunicatului ABW.

Ancheta a identificat și o altă persoană, arestată preventiv în Polonia, care fotografiase stația și sistemele de protecție înainte de incendiu. Potrivit ABW, aceasta primise o sarcină de verificare și trimisese fotografii și filmări prin Telegram. Este un detaliu important: atacul nu s-a limitat la cele câteva minute surprinse de camere. Cineva cercetase obiectivul înaintea celor doi presupuși executanți.

Procuratura poloneză consideră că scopul urmărit ar fi fost perturbarea comunicațiilor Starlink din Polonia și alte țări ale Europei Centrale și de Est. Sistemul este important și pentru forțele ucrainene, dar acest fapt nu demonstrează de unul singur cine a comandat atacul. Pentru moment, incendiul intenționat și implicarea presupusă a celor doi suspecți au o bază probatorie diferită de atribuirea comenzii către Moscova.

De ce apar în anchetă numele Daltonlar și Rusia

Daltonlar nu este o organizație necunoscută poliției germane. În ancheta publicată de ARD/Kontraste în martie, gruparea era asociată cu extorcări, atacuri armate și recrutarea unor tineri pentru acte de violență. La Berlin existau peste 200 de dosare care vizau Daltonlar și alte grupări asemănătoare, nu exclusiv această rețea. Erau investigate inclusiv atacuri asupra unor magazine și firme deținute de oameni de afaceri din comunitatea turco-kurdă.

Recrutarea individuală a unor executanți pentru sabotaje este deja cunoscută serviciilor europene. O grupare criminală organizată poate aduce însă ceva în plus: oameni care se cunosc, contacte peste granițe, mijloace de finanțare și experiență în folosirea violenței. Pentru un comanditar, este mai ușor să apeleze la o rețea existentă decât să construiască una de la zero. În ancheta Kontraste din martie, analistul militar Gustav Gressel indica spălarea banilor, contrabanda și recrutarea de agenți printre serviciile pe care asemenea structuri le pot furniza unui stat.

În aceeași zi în care ARD a publicat noile informații despre Starlink, jurnaliștii au amintit și avertismentul lui Sinan Selen, șeful serviciului german de protecție a Constituției: serviciile ruse folosesc tot mai mult inclusiv structuri ale criminalității organizate. Autoritățile numesc această practică crime as a service, adică servicii infracționale oferite contra cost. Evaluarea descrie un risc general. Nu reprezintă o confirmare oficială că Daltonlar a lucrat pentru Rusia în cazul polonez.

Can Dalton este în Rusia. Ankara continuă să ceară extrădarea

Pista rusă are și o dimensiune neobișnuită. Beratcan Gökdemir, cunoscut drept Can Dalton și considerat un lider al grupării, a fost reținut în Rusia în mai 2024, potrivit presei turce. Autoritățile turce îl acuză de implicare în infracțiuni grave și cer extrădarea sa. În iunie 2026, Ankara încă solicita predarea lui.

Reporterii Kontraste au vorbit în martie cu un bărbat care s-a prezentat drept purtător de cuvânt al Daltonlar. Acesta a susținut că Gökdemir nu ar fi într-o închisoare obișnuită, ci într-o locuință pusă la dispoziție de autoritățile ruse, de unde ar putea vorbi la telefon și folosi un calculator. Redacția nu a putut verifica independent această afirmație. Jurnaliștii au identificat și înregistrări în care persoane care luptă de partea Rusiei în Ucraina îl felicită de ziua lui.

Un fapt este însă confirmat oficial. La 25 iunie, Ministerul Justiției din Turcia a anunțat că ministrul Akın Gürlek a reiterat solicitarea de extrădare a lui Gökdemir, în cursul unei întâlniri la Sankt Petersburg cu procurorul general rus Aleksandr Guțan. Turcia cerea predarea unui om pe care îl considera liderul unei grupări criminale. Rusia nu îl predase.

De aici până la afirmația că Moscova îl protejează în schimbul serviciilor de sabotaj este totuși o distanță mare. Nu există documente publice care să arate un asemenea acord sau că Gökdemir ar fi dat ordine în cazul Starlink. Dar tocmai situația sa juridică explică interesul investigatorilor: un lider infracțional aflat pe teritoriul altui stat poate fi supus unor presiuni sau poate încerca să negocieze propria libertate.

România a dejucat deja operațiuni coordonate prin intermediari

Cazul polonez are un corespondent concret în experiența serviciilor românești, chiar dacă nu există o legătură dovedită între dosare. În operațiunea descrisă de SRI la 8 septembrie 2026, un cetățean rus stabilit în România primea instrucțiuni de la un intermediar pentru a fotografia inclusiv aeronave cargo ucrainene și obiective militare folosite de aliații NATO. Autoritățile au afirmat că au împiedicat un act de sabotaj înainte de executarea lui.

În octombrie 2025, SRI a anunțat descoperirea a două colete incendiare depuse la sediul Nova Post din București. Cei doi bărbați implicați erau cetățeni ucraineni, dar serviciul român i-a prezentat ca fiind coordonați de reprezentanți ai serviciilor rusești. Coletele au fost neutralizate înainte de declanșarea unui incendiu.

Într-un dosar mai vechi, SRI a descris recrutarea unui cetățean columbian care, în iulie 2024, cerceta o zonă de infrastructură din Bragadiru. Un intermediar îi organizase deplasarea și cazarea și îi transmitea instrucțiuni online. Era o operațiune în care presupusul executant nu avea nevoie să fie rus pentru ca serviciul român să indice un comanditar rus.

În toate cele trei situații, problema centrală a fost aceeași: omul observat pe teren nu este neapărat persoana care a ales obiectivul. Pentru România contează, în consecință, schimbul rapid de date între serviciile europene despre recrutori, finanțatori, deplasări și comunicații. Cazul Starlink arată cât de repede poate trece o singură operațiune prin mai multe jurisdicții.

Ce trebuie să demonstreze ancheta Starlink

Există acum trei niveluri distincte ale cazului polonez. Primul este incendiul și traseul celor doi suspecți, documentate de anchetatori. Al doilea este legătura lor cu Daltonlar, relatată de presa germană, dar neconfirmată public prin probe judiciare. Al treilea este posibila comandă rusă și rolul eventual jucat de Gökdemir, pentru care nu au fost făcute publice dovezi suficiente.

Diferența dintre un atac executat de persoane recrutate separat și unul realizat cu sprijinul unei organizații criminale este importantă pentru poliție și contraspionaj. În a doua variantă, cercetarea trebuie să ajungă la o rețea care poate rămâne activă și după arestarea autorilor unui incendiu.

Pentru București, următorul test nu este să descopere neapărat Daltonlar în România. Este să poată identifica, în propriile dosare și împreună cu partenerii europeni, oamenii care aleg țintele, transmit ordinele și plătesc executanții. Dacă ancheta din Polonia va confirma folosirea unei grupări criminale, pericolul nu va consta numai într-o nouă metodă de sabotaj, ci și în capacitatea aceleiași rețele de a fi folosită din nou, într-o altă țară.