Două proiecte din România, pe lista UE pentru materii prime critice

România are două proiecte pe noua listă europeană pentru materii prime critice: reciclarea bateriilor electrice la Răcari, în județul Dâmbovița, și procesarea magneziului prin Verde Magnesium Industries. Selecția anunțată de Comisia Europeană pe 9 octombrie le oferă un cadru mai favorabil pentru autorizare și atragerea finanțării. Pentru industria românească, miza este recuperarea și producerea unor materiale necesare bateriilor și altor tehnologii strategice.

Decizia face parte dintr-un pachet de 46 de proiecte noi, repartizate în 16 state membre. Opt vizează extracția, 11 procesarea, 19 reciclarea, iar alte opt combină mai multe etape. Includerea pe listă reprezintă recunoașterea importanței lor pentru aprovizionarea europeană; nu este un anunț că toate instalațiile au fost construite.

Ce proiecte din România au fost selectate

Anexa oficială a deciziei identifică proiectul ECO LIFE STYLE S.R.L. din Răcari pentru reciclarea bateriilor electrice. Acesta urmărește recuperarea cobaltului, litiului, manganului, grafitului și nichelului, cu specificațiile necesare utilizării în baterii acolo unde lista le precizează.

Al doilea proiect, Verde Magnesium Industries, este promovat de Verde Magnesium Industries SRL și figurează la procesare, pentru aprovizionarea cu magneziu. Cele două poziții descriu activități diferite: recuperarea materialelor din baterii și procesarea magneziului. Lista adoptată acum nu trebuie confundată cu totalul proiectelor românești recunoscute în eventuale selecții anterioare.

Ce schimbă statutul strategic

Potrivit explicațiilor Comisiei Europene, statutul ajută promotorii să acceseze instrumente de finanțare și să intre în contact cu instituții financiare și cumpărători. Nu acordă automat bani europeni. Necesitățile de investiții estimate la aproximativ 21,1 miliarde de euro se referă la întregul grup de 46 de proiecte, nu la o sumă alocată României.

Există și termene pentru autorizare. Articolul 11 din regulamentul CRMA stabilește, ca regulă generală, maximum 15 luni pentru proiectele care implică numai procesare sau reciclare și 27 de luni pentru extracție. Pentru anumite proiecte deja intrate în procedură înainte de recunoaștere, termenele sunt de 12, respectiv 24 de luni, calculate după recunoașterea statutului strategic.

Aceste durate au excepții și perioade excluse din calcul, inclusiv în legătură cu pregătirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului. Ele nu sunt termene de finalizare a construcției. Cerințele de mediu continuă să se aplice.

De ce contează pentru România

Materialele recuperate din baterii pot reintra în lanțurile industriale europene. Cadrul european pentru materii prime critice urmărește atât dezvoltarea capacităților interne, cât și diversificarea importurilor: până în 2030, reperele sunt de 10% pentru extracție, 40% pentru procesare și 25% pentru reciclare, raportate la consumul anual de materii prime strategice al UE.

Interesul României pentru aceste lanțuri a apărut și în discuțiile despre cooperarea cu SUA. Noua decizie permite urmărirea unor proiecte nominalizate, dincolo de declarațiile generale despre potențialul țării. Nu confirmă, în sine, volumele pe care acestea le vor livra.

Reciclarea bateriilor este relevantă și pentru dezvoltarea stocării energiei, dar rămâne o activitate distinctă de instalarea bateriilor în rețea. În acest al doilea domeniu, Vector Est a relatat despre garanțiile financiare contestate de industrie. Un proiect de reciclare recunoscut de UE nu rezolvă automat dificultățile de racordare sau finanțare ale instalațiilor de stocare.

Ce trebuie urmărit după anunț

Pentru cele două proiecte românești, pașii decisivi sunt finanțarea efectivă, autorizațiile și contractele cu cumpărătorii. Comisia precizează că recunoașterea nu garantează intrarea în funcțiune. Anexa publicată nu oferă date de pornire sau bugete individuale pentru aceste două poziții; acestea trebuie verificate separat înainte de a estima producția ori locurile de muncă.

Imagine ilustrativă: deșeuri electronice pentru reciclare la Umicore, Anvers, Belgia, februarie 2025. Foto: © European Union, 2025 / Nicolas Landemard, CC BY 4.0; încadrare adaptată afișării.