Putin și Xi consolidează parteneriatul strategic la Beijing în contextul tensiunilor cu NATO
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu omologul chinez Xi Jinping la Beijing, declarând că relațiile bilaterale au atins un „nivel fără precedent”. Summitul de două zile marchează cea de-a 25-a vizită a lui Putin în China ca președinte și vine la doar patru zile după plecarea președintelui american Donald Trump din capitala chineză.
Ce s-a întâmplat
Putin a sosit marți seara la Beijing pentru discuții cu Xi Jinping programate pentru miercuri. Într-un mesaj video difuzat înainte de vizită, liderul rus a declarat că „legăturile dintre Rusia și China sunt la un nivel cu adevărat fără precedent” și că cele două țări „vor continua să lucreze mână în mână pentru a aprofunda parteneriatul și prietenia de bună vecinătate”.
Summitul marchează cea de-a 30-a aniversare a parteneriatului strategic cuprinzător dintre China și Rusia, stabilit în 1996. Conform Kremlinului, aproximativ 40 de acorduri urmează să fie semnate în timpul vizitei lui Putin, cu accent pe cooperarea energetică și economică.
Vizita lui Putin vine în contextul în care Rusia se confruntă cu presiuni interne rare, cu proteste sporadice împotriva războiului din Ucraina și dificultăți economice cauzate de sancțiunile occidentale. Pentru Putin, reafirmarea legăturilor cu China este centrală în contextul unui război din Ucraina care pare din ce în ce mai greu de câștigat.
Cooperarea energetică ocupă un loc central pe agenda discuțiilor, în special proiectul propus Power of Siberia 2, un gazoduct care ar transporta gaze rusești din vestul Rusiei către nordul Chinei prin Mongolia. Acest proiect ar putea înlocui piețele europene pierdute de Moscova și ar reduce dependența Beijingului de energia transportată pe mare.
China a devenit ancora economică a Rusiei
Relațiile comerciale bilaterale au atins niveluri record de la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. În 2024, Rusia a exportat bunuri în valoare de aproximativ 129 de miliarde de dolari către China, majoritatea fiind petrol brut, cărbune și gaze naturale vândute cu reduceri substanțiale.
Centrul pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat a calculat că China a cumpărat combustibili fosili ruși în valoare de peste 319 miliarde de euro de la începutul conflictului, oferind Moscovei valută tare strategică pentru finanțarea militară în ciuda sancțiunilor occidentale. În schimb, China a exportat bunuri în valoare de aproape 116 miliarde de dolari către Rusia în 2024.
Deși Beijingul s-a abținut de la exporturi directe de echipamente militare finite către Rusia, China a furnizat bunuri cu dublă utilizare în valoare de miliarde de dolari – produse și tehnologii civile care au și aplicații militare. Acestea au ajutat la susținerea industriei de apărare rusești în contextul sancțiunilor occidentale.
Dependența economică a Rusiei de China a devenit din ce în ce mai evidentă, Beijingul devenind cel mai mare creditor și client energetic al Moscovei, forțând adesea Rusia să accepte reduceri mari la prețurile petrolului și gazelor.