Raportul estimează la 2,33 milioane de euro pierderile provocate de poluarea Nistrului
Evaluarea arată că aproximativ 100.000 de oameni au rămas temporar fără apă centralizată. Costurile includ intervenția, serviciile publice și impactul asupra mediului, nu pagube la clădiri.
O evaluare prezentată pe 16 octombrie de Centrul Național de Management al Crizelor din Republica Moldova, împreună cu Uniunea Europeană și ONU, estimează la 2,33 milioane de euro pierderile produse de poluarea cu produse petroliere a Nistrului în primăvara lui 2026. Aproximativ 100.000 de oameni au rămas temporar fără apă din rețeaua centralizată. Evaluarea CNMC precizează că suma nu reprezintă pagube la clădiri sau echipamente.
Criza a început după atacul asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk, în Ucraina. Autoritățile moldovene au oprit preventiv captarea apei de la Cosăuți, care alimentează nordul țării. Raportul spune că aproape 200.000 de oameni au fost afectați sau expuși riscului de întrerupere a apei. În timpul intervenției s-au distribuit peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. Serviciile medicale de urgență au funcționat, dar unele servicii neurgente au fost reprogramate, iar școlile din Bălți au trecut temporar online.
Costurile estimate includ operațiunile de răspuns, cheltuielile suplimentare pentru menținerea serviciilor publice și impactul asupra mediului. Cele mai mari sume sunt trecute la reducerea riscurilor de dezastre, 1,18 milioane de euro, și mediu, 724.000 de euro. Apa și sanitația însumează 329.000 de euro, iar sănătatea 97.000. Evaluarea nu a identificat efecte macroeconomice măsurabile.
Există și un calcul separat pentru despăgubiri. În august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a spus că Republica Moldova va cere Rusiei 455 de milioane de lei. Moldova 1 relata că acel calcul fusese transmis Procuraturii Generale pentru proceduri internaționale. Evaluarea nouă contabilizează cheltuielile intervenției, costurile serviciilor și efectele de mediu. Comunicatul CNMC nu explică raportul dintre cele două estimări, iar NewsMaker a scris că nu primise o clarificare de la minister până la publicare.
Pentru perioada dintre 2026 și 2031, evaluarea propune investiții în monitorizarea apei, laboratoare, gestionarea deșeurilor contaminate și surse de rezervă pentru alimentare. CNMC mai cere schimb de date în timp real și protocoale comune cu Ucraina. Propunerile nu sunt încă decizii finale. CNMC spune că vor fi analizate la finalizarea raportului.
România a intervenit și în timpul crizei din martie. Ministerul Mediului de la București a anunțat că Apele Române au trimis în Republica Moldova o echipă specializată și materiale absorbante, la solicitarea Chișinăului. Raportul publicat acum pune accentul pe pregătirea pentru un nou incident, însă comunicatul nu stabilește un calendar de implementare.
Foto: PNUD Moldova / PNUD Moldova. Imagine de la prezentarea evaluării, 16 octombrie 2026.