283 de tone de ruble și 14 miliarde de dolari: cum funcționează rețeaua A7 condusă de Ilan Șor
O investigație ICIJ și Proekt urmărește 283 de tone de ruble procesate de A7, rețea asociată cu Ilan Șor. Cum au circulat banii și ce arată sancțiunile SUA.
La piața angro Sadovod din Moscova, comercianții aduc numerar, intermediarii îl numără și îl trimit mai departe, iar un furnizor aflat la mii de kilometri poate primi în final un transfer bancar din afara Rusiei. Această succesiune de operațiuni stă în centrul unei investigații publicate pe 21 octombrie 2026 de ICIJ și publicația rusă independentă Proekt. Jurnaliștii au identificat documente potrivit cărora compania de plăți A7 a procesat cel puțin 283 de tone de ruble în numerar, echivalentul a peste 14 miliarde de dolari, între noiembrie 2024 și iulie 2025.
În Republica Moldova, numele A7 are o semnificație aparte. Rețeaua este condusă, potrivit Trezoreriei Statelor Unite, de Ilan Șor, politician și om de afaceri moldovean fugit din țară, condamnat în dosarul fraudei bancare. Operațiunile descrise în anchetă au însă o miză mai largă decât biografia lui Șor: arată cum numerarul colectat în Rusia poate fi transformat în plăți internaționale a căror origine devine dificil de urmărit.
Cifra de 14 miliarde de dolari merită citită precis. Ea reprezintă estimarea fluxurilor de numerar procesate în perioada analizată, nu o sumă despre care ancheta ar demonstra că a fost furată, trimisă integral în Moldova sau transferată în Occident. Documentele urmăresc o infrastructură de plăți, iar întrebarea principală este ce informații despre plătitor ajung la banca beneficiarului.
Drumul banilor: de la sacii cu ruble la conturile din străinătate
Potrivit documentelor interne consultate de ICIJ, echipe de intermediari colectau bani de la clienți ai unor piețe en-gros din Moscova, inclusiv Sadovod. Numerarul era introdus în saci numerotați, însoțit de ordine de plată și transportat către un centru de procesare al A7. Aproximativ 50 de casieri verificau sumele și asociau fiecare depunere cu un client și cu instrucțiunile sale de transfer. De aici, rublele ajungeau la Promsvyazbank (PSB), banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare și coproprietară a companiei.
PSB credita conturile A7, iar rețeaua utiliza societăți din afara Rusiei pentru plata beneficiarilor. În registrele analizate apar companii din Kârgâzstan, Hong Kong și Turcia. Destinațiile frecvente erau furnizori din China. Astfel, un importator care adusese bancnote la Moscova putea avea datoria comercială achitată printr-un transfer efectuat de o companie aparent separată, într-o altă jurisdicție.
Într-un registru din 2024, jurnaliștii au identificat aproximativ 2.300 de solicitări de plată legate de echipele de brokeri de la Sadovod, unele propuse și altele documentate ca executate. Un grup de 314 solicitări, însumând 76 de milioane de dolari, viza compania Yiton Trading din Hong Kong. Aceste exemple explică mecanismul, dar nu arată că fiecare plată trecută în registru a fost executată sau că fiecare furnizor cunoștea originea fondurilor.
Un detaliu este important pentru cititorii din Europa: transferul primit de banca finală poate avea documente comerciale și un plătitor înregistrat în afara Rusiei, deși clientul inițial a plătit cu ruble la Moscova. Lipsa vizibilității asupra acelui client este una dintre vulnerabilitățile evidențiate de anchetă. Faptul că o bancă apare în documentele despre plăți nu reprezintă, în sine, dovada că instituția a participat conștient la eludarea sancțiunilor.
Ce înseamnă cele 283 de tone și ce nu măsoară
Volumul fizic este neobișnuit, dar nu trebuie confundat cu totalul tuturor plăților făcute vreodată de A7. Înregistrările consultate de ICIJ arată o creștere puternică a încasărilor: un registru de depuneri consemna aproximativ 126 de miliarde de ruble într-un interval de șase săptămâni la sfârșitul anului 2024. Un alt registru indica 195 de miliarde de ruble în aprilie 2025 și 250 de miliarde în iunie 2025. La vârf, sistemul procesa cel puțin 58 de tone de numerar într-o lună.
Aceste date privesc documentele și perioada pe care jurnaliștii le-au putut examina. Separat, autoritățile americane au publicat alte estimări despre întreaga infrastructură. Trezoreria SUA a anunțat la 1 octombrie că societățile intermediare ale rețelei, denumite „Sub-Agents”, au procesat peste 17 miliarde de dolari în intervalul ianuarie 2025 – iunie 2026, potrivit investigației FinCEN. Cele două cifre nu trebuie adunate: diferă atât perioada, cât și categoria operațiunilor măsurate.
Mai mult, cele 14 miliarde nu înseamnă că toți banii au intrat în bănci occidentale. Investigația ICIJ indică în special plăți către China, folosind intermediari și conturi externe. Pentru evaluarea riscului de sancțiuni contează mai ales traseul și identitatea beneficiarului economic, nu doar suma agregată.
Șor, Promsvyazbank și sancțiunile americane
Legătura cu Republica Moldova nu este una presupusă pe baza cetățeniei fondatorului. Alerta britanică privind rețeaua A7, republicată oficial de autoritățile din Jersey, precizează că Ilan Șor a creat această infrastructură împreună cu Promsvyazbank. La 1 octombrie, OFAC a desemnat rețeaua A7 drept organizație criminală transnațională semnificativă în cadrul unor măsuri împotriva mecanismelor de evitare a sancțiunilor.
Autoritățile americane descriu utilizarea de societăți intermediare, facturi și documente comerciale care pot masca identitatea celui care ordonă plata. Acuzațiile lor privesc și tranzacții asociate unor actori din Iran. Totuși, acestea sunt concluziile și acuzațiile autorităților americane, distincte de constatările jurnaliștilor despre sacii de numerar de la Sadovod.
A7 respinge acuzațiile SUA. Potrivit ICIJ, compania susține că operează un sistem de conformitate pe mai multe niveluri și că furnizează soluții de plată pentru o piață rusă afectată de restricții pe care le consideră ilegale. În ancheta ICIJ, A7 nu a răspuns solicitărilor de comentarii referitoare la înregistrările interne prezentate de jurnaliști.
De ce dosarul privește și băncile din UE
O instituție financiară din Europa poate primi un ordin de plată de la o societate dintr-o țară terță, fără să poată vedea tranzacția inițială efectuată în numerar în Rusia. Aceasta complică verificările privind beneficiarul real, justificarea economică a tranzacției și eventuala legătură cu persoane sancționate. Nu înseamnă că orice transfer din Kârgâzstan sau Hong Kong este suspect: problema apare când documentele ascund plătitorul ori natura operațiunii.
În propunerea FinCEN publicată în registrul federal american la 5 octombrie se arată că, până în iunie 2026, rețeaua își construise sau preluase sute de societăți intermediare, cu conturi deschise la aproximativ 435 de instituții financiare din cel puțin 83 de țări. Numărul arată întinderea mecanismului descris de autorități. Nu este o listă a 435 de bănci găsite vinovate de încălcarea sancțiunilor.
Washingtonul a combinat sancțiunile OFAC cu o propunere FinCEN de restricționare a transferurilor legate de intermediarii A7 și cu o alertă adresată instituțiilor financiare. Propunerea de regulă nu trebuie confundată cu o interdicție definitivă deja intrată în vigoare. În Marea Britanie, National Crime Agency a emis o alertă despre A7 la 31 august, cerând instituțiilor să urmărească semnalele tipice de evitare a sancțiunilor.
Pentru România, relevanța imediată este în evaluarea plăților transfrontaliere și în cooperarea cu sistemele europene de prevenire a spălării banilor. Nu există în documentele citate o identificare publică a unei bănci românești drept parte a fluxurilor de la Sadovod. A atribui unei instituții concrete un rol în această rețea ar cere documente suplimentare, nu doar constatarea că A7 avea o infrastructură răspândită în multe țări.
Ce schimbă investigația pentru Republica Moldova
În cazul Moldovei, noutatea nu este apariția numelui Șor într-un dosar de sancțiuni. Elementul nou constă în vizibilitatea asupra modului în care compania asociată acestuia colecta fizic bani, îi înregistra și îi transforma în plăți către furnizori străini. Legătura cu un politician moldovean este confirmată de autoritățile americane, dar ancheta despre comerțul rusesc nu demonstrează, prin ea însăși, că respectivele 14 miliarde de dolari au finanțat activități politice în Republica Moldova.
Investigația ridică în schimb întrebări verificabile pentru autoritățile de supraveghere: ce firme intermediare au deschis conturi, cine le controlează efectiv, unde sunt trimise fondurile și dacă documentele comerciale corespund bunurilor livrate. Ar fi important de văzut câte dintre traseele expuse de jurnaliști au fost închise după sancțiunile din octombrie și câte s-au mutat către alte societăți.
Concluzia cea mai relevantă ține de asimetria informației. A7 și banca rusă care primește numerarul pot identifica clientul inițial; o bancă din afara Rusiei vede adesea numai firma intermediară. Dacă verificarea se oprește la ultimul nume din ordinul de plată, sancțiunile pot fi ocolite prin modificarea aparenței tranzacției. Documentele ICIJ descriu acest mecanism, iar reacția autorităților din SUA și Marea Britanie arată că el a devenit deja o problemă de supraveghere financiară internațională.
Foto principală: piața Sadovod, Moscova, imagine de arhivă din 2023. Natalia Senatorova / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0. Fotografia ilustrează locul investigației, nu operațiunile A7 din 2024–2025.
