Dunărea, la 3 cm de pragul operațional la Cernavodă. Apele Române suplimentează debitele
La 10 octombrie, cota Dunării la Cernavodă era cu doar 3 cm peste pragul operațional invocat de Apele Române. ANAR evacuează suplimentar 20 m³/s din Iezer până la 18 octombrie.
Nivelul Dunării măsurat la Cernavodă pe 10 octombrie 2026 a ajuns la cota de −259 cm, cu numai trei centimetri peste limita operațională relevantă pentru pomparea apei de răcire a centralei nucleare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a dispus evacuări suplimentare de apă din acumularea Iezer, pentru perioada 10–18 octombrie, în încercarea de a limita efectele debitelor foarte scăzute ale fluviului.
Ce indică măsurătoarea de la Cernavodă
Potrivit comunicatului ANAR relatat de Agerpres, pe 10 octombrie debitul Dunării la intrarea în România era sub 1.200 m³/s. În sectorul Cernavodă, cota hidrometrică a coborât la −259 cm, față de limita operațională de −262 cm invocată de instituție. Cei trei centimetri reprezintă diferența dintre două cote de referință, nu adâncimea totală a Dunării.
Apropierea de acest prag contează pentru condițiile în care poate fi pompată apa destinată răcirii. Nu înseamnă, prin ea însăși, că s-a produs un accident nuclear. Nici relatarea Digi24 despre măsurile de urgență nu echivalează atingerea limitei cu un asemenea accident.
20 m³/s în plus din Iezer, cu măsuri coordonate pe Olt și Argeș
ANAR a decis creșterea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, între 10 și 18 octombrie. Potrivit informării difuzate de Radio România Constanța, operațiunea este coordonată cu evacuări controlate din acumulările Izbiceni, pe Olt, și Mihăilești, pe Argeș.
Efectul depinde de cantitățile efectiv disponibile, de timpul necesar propagării apei și de evoluția nivelului Dunării. Este o intervenție limitată în timp, nu o soluție definitivă la seceta hidrologică. Instituția o prezintă drept o măsură excepțională de susținere a condițiilor de siguranță ale centralei.
O problemă care durează de mai multe luni
Presiunea asupra alimentării cu apă nu a început în octombrie. Într-o informare oficială din 28 iulie, ANAR anunța oprirea Unității 1 și restricții de utilizare a apei pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă. În august, Vector Est a relatat atât despre alerta provocată de secetă, cât și despre soluțiile hidrotehnice analizate pentru asigurarea apei de răcire.
Noul fapt este decizia din 10 octombrie de a suplimenta debitele din Iezer, în condițiile unei marje de numai trei centimetri față de pragul menționat de ANAR. Comunicatul nu stabilește însă starea de funcționare actualizată a fiecărei unități nucleare, astfel că măsura hidrologică nu poate fi prezentată ca dovadă a repornirii reactoarelor.
În zilele următoare, indicatorii decisivi vor fi nivelul efectiv al Dunării la Cernavodă, rezultatul evacuărilor coordonate și eventualele comunicări tehnice ale operatorului Nuclearelectrica. Până atunci, cifrele din 10 octombrie descriu o situație de presiune operațională și măsurile de prevenție, nu rezultatul final al intervenției.
Foto ilustrativă de arhivă, 13 aprilie 2026: Centrala Nucleară Cernavodă. Petr Štefek / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 CZ; imagine adaptată pentru afișarea 16:9. Fotografia nu documentează intervenția hidrologică din octombrie.
