Fisuri în NATO: războiul lui Trump cu Iranul fracturează alianța transatlantică

Administrația Trump a generat o criză de încredere fără precedent în NATO prin abordarea sa tranzacțională și stilul diplomatic agresiv în contextul războiului cu Iranul, au declarat experți străini pentru G4Media. Deși structura militară a alianței rămâne operațională, dinamica internă s-a transformat fundamental, punând sub semnul întrebării viitorul cooperării transatlantice.

Ce s-a întâmplat

Președintele Donald Trump a lansat războiul cu Iranul pe 28 februarie 2026, fără să informeze în prealabil aliații NATO sau Congresul american. Conflictul a început cu strategia ‘shock and awe’, prin care administrația americană credea că va obliga Iranul să renunțe la programul nuclear și la rachetele balistice în câteva zile. Planul s-a dovedit greșit, conflictul prelungindu-se și generând tensiuni majore în alianță.

Aliații europeni au refuzat categoric să participe la ceea ce consideră un ‘război american de alegere’. Spania a interzis folosirea bazelor aeriene comune din sudul țării pentru operațiuni împotriva Iranului și a închis complet spațiul aerian pentru aeronavele implicate în conflict. Primul ministru Pedro Sánchez a declarat că țara sa ‘își îndeplinește obligațiile față de NATO’, respingând criticile americane.

Marea Britanie a adoptat o poziție similară, primul ministru Keir Starmer insistând că țara sa nu va fi târâtă în războiul lui Trump. Președintele american l-a criticat pe Starmer, spunând că ‘nu este Winston Churchill’. Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, provocând creșterea prețurilor la energie.

Casa Albă a dezvoltat o ‘listă naughty and nice’ a țărilor NATO, clasificându-le în funcție de contribuțiile la alianță și cooperarea cu războiul din Iran. Lista a fost elaborată înaintea vizitei secretarului general NATO Mark Rutte la Washington în aprilie 2026 și include opțiuni de pedepsire a aliaților considerați nesatisfăcători.

Pentagon evaluează măsuri punitive împotriva aliaților

Un email intern al Pentagonului, dezvăluit de Reuters pe 24 aprilie 2026, detaliază opțiuni pentru pedepsirea aliaților NATO care au refuzat să acorde Statelor Unite drepturi de acces, bazare și survol pentru războiul cu Iranul. Documentul exprimă frustrarea față de reticența sau refuzul unor aliați de a oferi ceea ce oficialii americani consideră ‘linia de bază absolută pentru NATO’.

Printre măsurile luate în considerare se numără suspendarea Spaniei din NATO și revizuirea poziției americane privind revendicările britanice asupra Insulelor Falkland. Emailul propune suspendarea țărilor ‘dificile’ din poziții notabile sau prestigioase în cadrul alianței. Secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a declarat pentru Reuters că NATO ‘nu a fost acolo pentru noi’ în ciuda ‘tot ceea ce Statele Unite au făcut’ pentru alianță.

Deși nu există prevederi în tratatele NATO pentru excluderea unui membru, orice acțiune de a împiedica Spania să ocupe roluri civile sau militare cheie în NATO ar trebui să fie luată în unanimitate de către toți membrii alianței. Liderii europeni prezenți la summitul din Cipru au sărit în apărarea Spaniei, primul ministru olandez Rob Jetten declarând că vrea să fie ‘cristal de clar’ că Spania era și va rămâne membru cu drepturi depline al NATO.

Trump a amenințat în mod repetat cu retragerea completă a Statelor Unite din alianță, întrebând într-un interviu din aprilie: ‘Nu ați face-o și voi dacă ați fi în locul meu?’. Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a descris atacurile lui Trump împotriva aliaților drept ‘dureroase’ și a sugerat că Europa ar putea profita de această situație pentru a îmbunătăți relațiile cu SUA oferind asistență în schimbul garanțiilor pentru Ucraina.

Surse

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *