Iranul utilizează Strâmtoarea Hormuz ca pârghie strategică

Iranul a început să utilizeze Strâmtoarea Hormuz și conflictul din Liban ca instrumente de presiune strategică împotriva Statelor Unite și Israelului. Această mișcare face parte dintr-o confruntare mai amplă, în care se împletesc economia, diplomația și puterea militară.

Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a devenit un punct fierbinte în mai 2026. Iranul a trecut de la amenințări privind închiderea strâmtorii la crearea unui sistem de control asupra acesteia, combinând mijloace economice, diplomatice și militare.

Regimul de la Teheran a implementat un sistem formal de control al traficului naval, prezentat ca un sistem de asigurare maritimă. În realitate, acest sistem implică plata unei asigurări care protejează navele împotriva unui atac iranian, practic vânzând protecție împotriva propriilor amenințări.

Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru Securitate Națională a Parlamentului iranian, a confirmat existența unui mecanism de gestionare a traficului naval, subliniind că acesta este în conformitate cu suveranitatea națională a Iranului. Azizi a menționat că doar navele comerciale care colaborează cu Iranul vor beneficia de acest mecanism.

Marina IRGC permite deja tranzitul navelor din China, Japonia și Pakistan, iar negocierile cu actori europeni sunt în desfășurare. Sistemul de acces diferențiat este parțial operațional, consolidând astfel poziția Iranului în regiune.