România are cel mai mare deficit din UE. De ce datoria crește chiar când procentul scade

România a avut cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană în 2025, de 7,8% din PIB, potrivit datelor Eurostat publicate pe 21 octombrie 2026. În aceeași zi, un al doilea comunicat al instituției a prezentat datoria publică din trimestrul al doilea al acestui an. La prima vedere, situația pare mai bună: ponderea datoriei a coborât de la 59,7% la 59,4% din PIB între martie și iunie.

Totuși, suma datorată de stat a crescut în cele trei luni cu aproximativ 26,6 miliarde de lei. Este o diferență importantă pentru noul guvern condus de Luca Niculescu, învestit pe 20 octombrie, care trebuie să pregătească bugetul pe 2027. Scăderea unui raport la PIB nu echivalează cu rambursarea datoriei.

Ministerul Finanțelor a publicat între timp și execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului 2026, cu un deficit de 3,82% din PIB. Această cifră arată o ameliorare față de perioada comparabilă din 2025. Dar nu este un substitut pentru deficitul anual de 7,8% calculat după regulile europene. Cele trei valori descriu perioade, metode și fenomene diferite.

Deficitul de 7,8%: îmbunătățire față de 2024, dar ultimul loc în UE

Eurostat a raportat, în a doua notificare din 2026 privind deficitul și datoria din 2025, un minus de 149,731 miliarde de lei pentru administrația publică din România. Suma a reprezentat 7,8% din PIB, față de 9,2% în 2024, când deficitul fusese de 161,734 miliarde de lei. În termeni nominali, diferența dintre cei doi ani este de aproximativ 12 miliarde de lei, iar reducerea ca pondere în PIB este de 1,4 puncte procentuale.

Acestea sunt date anuale revizuite, nu o nouă estimare pentru 2026. În notificarea din aprilie, nivelul pentru 2025 fusese indicat la 7,9%. Cifra de 7,8% din comunicatul din 21 octombrie este cea actualizată, iar revizuirea de o zecime de punct procentual nu trebuie confundată cu o măsură bugetară aplicată în această săptămână.

Diferența față de restul Uniunii rămâne mare. Media UE pentru 2025 a fost de 3,1% din PIB. România a înregistrat un deficit de aproximativ 2,5 ori această medie și a depășit Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. Eurostat notează că 11 state membre au raportat deficite de cel puțin 3%.

Un detaliu din tabelul complet al Eurostat ajută la interpretare. În România, veniturile administrației publice au reprezentat 35,6% din PIB în 2025, iar cheltuielile 43,4%. La nivelul UE, veniturile au fost 46,3%, iar cheltuielile 49,4%. România a cheltuit ca pondere în PIB mai puțin decât media europeană, dar veniturile sale publice au fost cu 10,7 puncte procentuale sub media UE.

Acest contrast nu demonstrează, de unul singur, cât din diferență este explicat prin nivelul taxelor, conformare fiscală sau structura economiei. Arată însă de ce analiza deficitului doar prin tăierea cheltuielilor ratează o parte esențială a ecuației: baza veniturilor statului este redusă față de media comunitară. Creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor rămân două probleme distincte.

Cum poate scădea procentul datoriei când statul împrumută mai mult

Al doilea comunicat Eurostat, referitor la datoria publică la sfârșitul trimestrului al doilea din 2026, arată trei valori pentru România: 1.039,857 miliarde de lei în iunie 2025, 1.169,870 miliarde în martie 2026 și 1.196,438 miliarde în iunie 2026. Datele trimestriale pentru 2026 sunt marcate de instituție ca provizorii.

Diferența dintre martie și iunie este de 26,568 miliarde de lei. Cu toate acestea, raportul datoriei la PIB a trecut de la 59,7% la 59,4%, adică a scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Explicația matematică este că numitorul raportului, PIB-ul utilizat în calcul, se poate modifica într-un ritm diferit de valoarea datoriei. Eurostat folosește pentru raportul trimestrial suma PIB-ului din ultimele patru trimestre.

Față de iunie 2025, datoria nominală a crescut cu 156,581 miliarde de lei, iar ponderea în PIB a urcat de la 57,0% la 59,4%, adică 2,4 puncte procentuale. Această comparație pe un an este mai relevantă pentru direcția acumulării decât simpla reducere de 0,3 puncte înregistrată față de trimestrul precedent.

Există și reperul european de 60% din PIB pentru datoria publică, stabilit prin cadrul de guvernanță economică al UE. Valoarea de 59,4% se află cu 0,6 puncte sub acest reper, însă depășirea lui nu este o condiție necesară pentru existența unei proceduri de deficit excesiv. România se află deja într-o asemenea procedură din 2020, din cauza deficitului. Pragul datoriei și regula deficitului de 3% sunt două criterii diferite.

O scădere trimestrială a procentului datoriei poate fi o veste favorabilă pentru indicatorul de sustenabilitate. Pentru buget contează, în același timp, cât trebuie refinanțat, la ce dobânzi și ce venituri vor acoperi aceste costuri. Comunicatul trimestrial nu oferă singur răspunsul la toate aceste întrebări.

Ce spune de fapt cifra de 3,82% anunțată de Finanțe

Într-o informare prezentată Guvernului pe 16 octombrie, Ministerul Finanțelor a calculat pentru perioada ianuarie–septembrie 2026 un deficit al bugetului general consolidat de 78,52 miliarde de lei, echivalent cu 3,82% din PIB. În aceleași nouă luni din 2025, deficitul fusese de 102,47 miliarde de lei, sau 5,35% din PIB, conform comunicatului Ministerului Finanțelor, reprodus integral de Oficiale.

Reducerea nominală este de 23,95 miliarde de lei. Încasările au ajuns la 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% comparativ cu intervalul similar, iar cheltuielile au totalizat 600,59 miliarde, cu 5,5% mai mult. Diferența dintre venituri și cheltuieli este chiar deficitul de 78,52 miliarde de lei.

Procentul de 3,82% nu reprezintă deficitul final din 2026. Anul bugetar nu s-a încheiat, iar plățile și încasările ultimului trimestru pot schimba semnificativ rezultatul. În plus, execuția bugetară națională prezentată operativ folosește o evidență de tip cash, în timp ce deficitul Eurostat este stabilit conform sistemului european ESA 2010, pe bază de angajamente și cu ajustările statistice corespunzătoare.

Prin urmare, scăderea de la 5,35% la 3,82% pentru primele nouă luni este o comparație corectă între perioade similare în aceeași raportare. Însă scăderea imaginară de la 7,8% pentru întregul 2025 la 3,82% pentru numai nouă luni din 2026 ar amesteca atât perioadele, cât și metodele. Ea ar sugera o îmbunătățire mai rapidă decât permit datele.

Dobânzile au crescut mai repede decât economiile salariale

În aceeași execuție, cheltuielile cu dobânzile au atins 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde peste nivelul din 2025. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei și au fost cu 4,54 miliarde mai mici decât în perioada comparabilă. Majorarea costurilor cu dobânzile a fost de aproximativ 2,35 ori reducerea nominală a cheltuielilor de personal.

Nu înseamnă că dobânzile au anulat matematic întreaga consolidare. Bugetul conține mult mai multe categorii de venituri și cheltuieli. Comparația arată însă cât de greu poate fi transformată o economie într-un câștig permanent atunci când finanțarea datoriei devine mai costisitoare.

Raportate la deficitul cash de 78,52 miliarde de lei din același interval, dobânzile reprezintă echivalentul a aproximativ 64,5% din valoarea acestuia. Este un raport de mărimi, nu o descompunere contabilă a deficitului și nici un calcul al economiei obținute în absența dobânzilor. Ajută la înțelegerea spațiului fiscal ocupat de costurile împrumuturilor deja contractate.

În același timp, investițiile publice au ajuns la aproximativ 107,77 miliarde de lei, față de 82,62 miliarde în perioada similară a anului anterior. Creșterea de circa 25,15 miliarde de lei este apropiată de îmbunătățirea deficitului nominal, dar cele două serii nu descriu aceeași operațiune bugetară și nu pot fi scăzute una din alta pentru a obține o economie netă.

Fondurile PNRR complică bugetul următor

Documentul prezentat de Ministerul Finanțelor pe 16 octombrie adaugă o informație relevantă pentru pregătirea anului 2027. România mai avea de încasat 6,43 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Din această sumă, 2,08 miliarde erau aferente cererii de plată numărul 5, aflate în evaluare, iar 4,35 miliarde cererii finale numărul 6, depuse pe 30 septembrie.

În acel comunicat, autoritățile indicau 20 noiembrie 2026 drept data până la care așteptau decizia Comisiei pentru ultima cerere. Acesta este un calendar de evaluare, nu o garanție că întreaga sumă va intra în conturile statului. Ministerul a avertizat că investițiile și jaloanele nevalidate nu vor putea fi recuperate automat din PNRR, iar proiectele continuate ar trebui acoperite din resurse bugetare viitoare.

Este o presiune diferită de dobânzi. Dobânzile sunt obligații legate de datoria existentă. În cazul PNRR, decizia privind validarea unui jalon, termenul unui contract și diferența dintre plăți efectuate și fonduri rambursate pot muta cheltuieli între ani. Ministerul spune că pregătirea rectificării din 2026 și a bugetului din 2027 trebuie să pornească de la obligațiile deja asumate.

În prognoza publicată în mai 2026, Comisia Europeană estima un deficit guvernamental ESA de 6,2% din PIB pentru 2026 și de 5,8% pentru 2027. Acestea sunt proiecții realizate înainte de învestirea noului cabinet, nu rezultatele certificate ale celor doi ani. Faptul că și Ministerul Finanțelor folosește în prezent o țintă de 6,2% pentru 2026 nu transformă automat metodele de raportare în serii identice.

Ce trebuie urmărit până la adoptarea bugetului pe 2027

Pe termen scurt, indicatorul imediat este execuția bugetară la 12 luni, cu venituri, cheltuieli și dobânzi comparate pe aceeași metodă cu 2025. Apoi vor conta ajustările Eurostat, care pot modifica rezultatul după închiderea anului. Pentru datoria publică, următoarea publicare trimestrială trebuie citită atât în miliarde de lei, cât și ca raport la PIB, tocmai pentru a evita confundarea variației procentului cu rambursarea datoriei.

Noul Guvern va fi judecat și după cifrele din bugetul pe 2027: cât alocă obligațiilor deja contractate, ce proiecte PNRR rămân de plătit din resurse naționale, ce venituri poate susține fără estimări prea optimiste și cât costă refinanțarea datoriei. Eurostat oferă bilanțul anului încheiat și fotografia datoriei din iunie. Deciziile bugetare din lunile următoare vor arăta dacă reducerea deficitului poate continua fără acumularea accelerată a unor noi obligații.

Foto principală: fotografia oficială a membrilor Guvernului Luca Niculescu, realizată la București pe 20 octombrie 2026. Sursa: Guvernul României / gov.ro, reutilizare cu atribuirea sursei. Nu reprezintă conferința Eurostat din 21 octombrie.