Moldova HiTech Park promite 50 de hectare. De ce terenul, banii și regulile UE mai trebuie clarificate

Parlamentul Republicii Moldova a revenit vineri, 23 octombrie 2026, asupra regulilor pentru construirea Moldova HiTech Park, campusul tehnologic proiectat la Stăuceni, lângă Chișinău. La consultările Comisiei pentru economie, buget și finanțe s-au discutat extinderea duratei parcului de la 30 la 50 de ani, folosirea terenurilor publice și condițiile în care firmele ar putea primi facilități. Consiliul Concurenței a avertizat că unele avantaje trebuie examinate ca posibile ajutoare de stat.

În spatele proiectului prezentat ca o investiție de sute de milioane de euro se află o problemă mai puțin spectaculoasă. Statul trebuie să stabilească precis ce teren transmite, cine îl poate folosi, cum sunt finanțate lucrările și dacă regulile oferă un avantaj economic incompatibil cu angajamentele europene ale Moldovei. Până la încheierea acestor etape, cifrele despre locuri de muncă și clădiri rămân ținte de dezvoltare.

Există și o legătură concretă cu România. Masterplanul campusului a fost elaborat de o echipă condusă de un birou de arhitectură românesc. Pentru firmele și universitățile de pe ambele maluri ale Prutului, însă, oportunitatea va depinde de contractele și infrastructura care vor exista efectiv, nu de dimensiunea proiectului anunțată la lansare.

Ce se schimbă în lege și ce nu s-a decis încă

Consultările au privit proiectul de lege nr. 205 din 17 iunie 2026, care modifică regimul stabilit prin Legea nr. 206/2025. Documentul urmărește declararea lucrărilor de utilitate publică de interes național și schimbarea unor reguli de administrare a parcului. Proiectul trecuse de prima lectură, iar discuțiile din 23 octombrie au fost organizate pentru pregătirea textului înaintea votului final.

Una dintre propuneri este extinderea perioadei de funcționare de la 30 la 50 de ani. Pentru un investitor care construiește laboratoare, spații industriale și infrastructură de cercetare, durata dreptului de folosință contează. O clădire și echipamentele sale se amortizează în timp. Dacă drepturile asupra terenului expiră prea devreme, finanțarea devine mai dificilă. Argumentul a fost prezentat la consultări de reprezentanții parcului, potrivit relatării IPN.

Prelungirea nu este totuși o lege în vigoare doar fiindcă a fost discutată în comisie. În Hotărârea Guvernului nr. 647 din 1 octombrie 2025, titlul de parc industrial a fost acordat pentru 30 de ani. Un termen nou trebuie introdus în actele aplicabile și corelat cu durata contractelor de folosință încheiate cu viitorii rezidenți.

Deputații au discutat și interzicerea locuințelor obișnuite pe terenul campusului. Ar urma să fie permise spații de cazare temporară, precum cămine și hoteluri pentru studenți ori cercetători, fără transformarea lor ulterioară în apartamente. Relatarea despre consultări consemnează preocuparea deputaților Ion Chicu și Vasile Grădinaru privind schimbarea destinației imobilelor după câțiva ani.

Este o distincție importantă pentru proprietatea publică. Un parc tehnologic poate avea nevoie de cazare pentru personal și de servicii, dar terenul atribuit pentru cercetare nu ar trebui să devină, prin modificări succesive, o dezvoltare rezidențială fără legătură cu scopul inițial. Forma exactă a interdicției va putea fi verificată abia în textul adoptat la lectura a doua.

50 de hectare în masterplan, 24,4042 hectare în prima hotărâre

Prezentările oficiale vorbesc despre un campus de aproximativ 50 de hectare. Dar fișa Agenției de Investiții descrie parcul industrial înregistrat la Stăuceni cu 24,4042 hectare. Cele două cifre nu se exclud. Ele privesc etape juridice diferite ale aceluiași proiect.

Nota de fundamentare a hotărârii din 2025 explică explicit împărțirea. Prima etapă privește parcela cadastrală 3153201.005, cu 24,4042 hectare, căreia i-a fost schimbată destinația și care a fost transmisă administratorului în folosință gratuită. Pentru etapa a doua, autoritățile au prevăzut o altă hotărâre, destinată unei suprafețe de 25,5958 hectare, care urma să fie delimitată dintr-un teren mai mare, identificat cadastral cu numărul 3153201.336.

Adunarea este exactă: 24,4042 plus 25,5958 înseamnă 50 de hectare. Prima parcelă reprezintă 48,81% din suprafața totală proiectată. Restul de 51,19% avea, în documentația inițială, propriul traseu de delimitare, schimbare a destinației și transmitere. Nu rezultă din simpla prezentare a masterplanului că fiecare dintre aceste operațiuni a fost deja finalizată.

Aceasta este una dintre verificările pe care un investitor trebuie să le facă înainte de a negocia amplasarea unei clădiri. Contează identificatorul cadastral, actul prin care administratorul poate folosi terenul și durata dreptului acordat rezidentului. O suprafață desenată pe plan nu oferă singură dreptul de a construi sau de a ipoteca investiția.

La 13 august 2026, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat un masterplan cu peste 600.000 de metri pătrați de spații construite, dezvoltați etapizat. Cele 50 de hectare înseamnă 500.000 de metri pătrați de teren. Diferența nu este o eroare: suprafața construită desfășurată poate include mai multe niveluri. Raportul dintre cele două valori ar depăși 1,2, dar nu spune ce procent din teren va fi acoperit efectiv de clădiri.

Următorul document decisiv este planul urbanistic zonal. El trebuie să arate ce se poate construi pe fiecare sector, unde rămân spațiile publice și cum vor fi asigurate căile de acces. Fără această delimitare, cifra de 600.000 de metri pătrați descrie capacitatea imaginată a campusului, nu o autorizație pentru un șantier de aceeași mărime.

De ce un teren oferit gratuit poate crea o problemă de concurență

Proiectul propune ca întreprinderea administratoare să poată primi terenul în superficie, adică dreptul de a construi și utiliza imobile pe terenul altui proprietar, fără ca statul să îl vândă. Administratorul ar putea apoi să acorde drepturi de folosință rezidenților, inclusiv contra cost. Formula poate face campusul atractiv, dar trebuie văzut cine primește avantajul și în ce condiții.

La consultările din 23 octombrie, președinta Consiliului Concurenței, Alina Cebotariov, a cerut clarificări privind măsurile de sprijin. Instituția a confirmat oficial că a solicitat expertiză europeană printr-un proiect Twinning, pentru evaluarea schemei de ajutor de stat asociate parcului. Un aviz fusese emis încă din 20 august 2026.

Problema nu este că statul nu ar avea voie să investească în infrastructură. Întrebarea juridică este dacă o întreprindere sau un grup de întreprinderi primește un avantaj selectiv din resurse publice, capabil să afecteze concurența. Terenul oferit gratuit administratorului poate avea un tratament diferit de cel al unei parcele închiriate la prețul pieței. Iar un tarif redus pentru un anumit rezident poate ridica o întrebare separată.

În același timp, existența unui avantaj nu dovedește automat că sprijinul este interzis. Regulile privind ajutorul de stat prevăd evaluări, excepții și proceduri de autorizare. Consiliul trebuie să examineze măsurile concrete, beneficiarii, durata și condițiile lor. Din comunicatul instituției nu rezultă o decizie definitivă că întregul proiect ar fi ilegal.

La consultări a fost discutată și durata de 50 de ani. IPN a relatat că autoritatea de concurență a recomandat formularea „până la 50 de ani”, tocmai pentru a permite o analiză adaptată fiecărei măsuri de sprijin. Durata de funcționare a parcului și perioada pentru care este autorizată o facilitate nu trebuie confundate.

Pentru o companie românească interesată să devină rezident, diferența este practică. Un contract pe termen lung poate fi util, dar valoarea unei eventuale subvenții sau reduceri trebuie să reziste verificării autorității competente. Dacă un avantaj este acordat fără procedura necesară, riscul poate apărea mai târziu, inclusiv sub forma unei obligații de recuperare. De aceea, aprobarea cadrului de concurență este parte din securitatea investiției.

80 de milioane de lei în buget nu înseamnă 200 de milioane de euro investite

Finanțarea este prezentată în mai multe monede și pentru etape diferite. Într-o notă guvernamentală din aprilie 2026, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării menționa 80 de milioane de lei moldovenești prevăzute în bugetul anului 2026. Nota descria atunci o dificultate administrativă: lipsea un mecanism clar de transfer și utilizare a banilor de către întreprinderea care administrează parcul.

Documentul este important pentru că arată de ce simpla înscriere a unei sume în buget nu pornește lucrările. Sunt necesare reguli pentru aprobarea cheltuielilor, responsabilități de achiziție și evidență contabilă. Între timp, cadrul bugetar a fost modificat, iar relatările despre rectificarea din septembrie indică includerea celor 80 de milioane de lei ca majorare a participației statului în capitalul societății. Nu ar fi corect să prezentăm blocajul descris în aprilie drept o situație neschimbată în octombrie, fără documente noi.

Tot atât de important, existența alocării nu demonstrează că suma a fost deja transferată integral sau cheltuită. Pentru acest lucru sunt necesare execuția bugetară, hotărârile de implementare și contractele semnate. Publicul poate verifica destinația banilor numai dacă sunt făcute cunoscute plățile și lucrările finanțate.

Separat, Agenția de Investiții a prezentat în octombrie Moldova HiTech Park drept o oportunitate cu potențial investițional de peste 200 de milioane de euro. Această valoare nu este echivalentă cu o finanțare publică aprobată, cu un credit tras sau cu investiții private deja realizate. Ea descrie dimensiunea oportunității promovate către investitori.

Și obiectivul de peste 21.000 de locuri de muncă, inclus în prezentarea masterplanului din august, trebuie citit în aceeași cheie. Este o estimare pentru dezvoltarea completă a campusului. Nu reprezintă posturi disponibile astăzi, nici angajamente individuale de recrutare ale companiilor care încă nu și-au construit sediile.

Calendarul primei etape, discutat la consultări pentru anii 2027–2031, include pregătirea drumurilor, utilităților și a spațiilor pentru firme, cercetare și instituții publice. Înaintea clădirilor sunt necesare alimentarea electrică, apa, canalizarea și accesul rutier. Un centru de date, de exemplu, nu poate fi evaluat doar după teren și suprafață. Are nevoie de putere electrică disponibilă, redundanță, răcire și conectivitate, toate cu costuri și termene proprii.

Ce poate câștiga România și care sunt verificările următoare

Legătura românească există deja în faza de proiectare. Ministerul moldovean a precizat că masterplanul a fost realizat de UNITH2B architects din România, împreună cu Architects Group din Republica Moldova, cu sprijinul GIZ din partea Germaniei. Este un contract de proiectare și cooperare profesională, nu dovada că firme românești au primit deja lucrările de construcție.

Un campus care aduce la aceeași masă companii, universități și laboratoare poate crea proiecte comune în securitate cibernetică, inginerie, tehnologie medicală și prelucrarea datelor. Dar nu există în documentele consultate o listă de contracte garantate pentru societăți din România. Oportunitățile vor apărea prin achiziții, acorduri de cercetare și deciziile viitorilor rezidenți, fiecare cu propriile condiții.

Comparația cu România mai are o dimensiune. Republica Moldova își pregătește regulile economice pentru apropierea de piața europeană. Pentru investitorii care operează în ambele țări, predictibilitatea ajutorului de stat și a drepturilor asupra terenurilor poate conta mai mult decât o facilitate spectaculoasă, dar vulnerabilă juridic. O investiție mare nu devine sigură doar fiindcă are susținere politică.

Există trei repere imediate de urmărit. Primul este forma amendamentelor așteptate până marți, 27 octombrie, și votul în lectura a doua. Al doilea este clarificarea regimului terenurilor, inclusiv documentele privind etapa de 25,5958 hectare. Al treilea privește autorizarea măsurilor de sprijin și publicarea finanțărilor efectiv contractate. Fiecare poate fi verificat în acte, spre deosebire de o promisiune generală de dezvoltare.

Moldova HiTech Park are deja o lege de bază, o societate administratoare și un masterplan. Pentru a deveni un loc în care lucrează oameni și funcționează laboratoare, are nevoie de mai mult: parcele pregătite juridic, utilități, reguli de concurență aplicabile și investitori care semnează contracte. Consultările din 23 octombrie au arătat că aceste detalii sunt încă parte din construcția proiectului.

Foto principală: consultările Comisiei pentru economie, buget și finanțe privind Moldova HiTech Park, Parlamentul Republicii Moldova, Chișinău, 23 octombrie 2026. Foto: Parlamentul Republicii Moldova, CC0 1.0.