Sari la conținut
VECTOR EST

România. Regiune. Securitate.

Economie

Vaccinarea oilor începe duminică în Dobrogea. De ce 1,1 milioane de doze nu ridică imediat blocajul la export

România începe pe 25 octombrie vaccinarea de urgență a oilor și caprelor în Constanța și Tulcea. Ce acoperă cele 1,1 milioane de doze, cât costă și când pot reveni exporturile.

Redacția Vector Est

Primele echipe veterinare urmează să înceapă duminică dimineață, 25 octombrie, vaccinarea de urgență a oilor și caprelor din județele Constanța și Tulcea. ANSVSA a anunțat sâmbătă că ultimele tranșe din rezerva strategică a Uniunii Europene au ajuns mai repede în România, așa că operațiunea poate începe cu o zi înaintea termenului stabilit recent. La dispoziția autorității sunt 1,1 milioane de doze, destinate combaterii a două boli diferite.

Pentru fermierii care așteaptă să își poată vinde din nou animalele vii, venirea vaccinurilor este o veste importantă. Totuși, restricțiile de circulație rămân în vigoare, inclusiv după sosirea dozelor. Uniunea Europeană nu a anunțat ridicarea automată a interdicțiilor de export odată cu startul campaniei. E nevoie de vaccinare efectivă, supraveghere sanitar-veterinară și decizii distincte pentru reluarea comerțului.

Există și o controversă politică. Tot sâmbătă, Ministerul de Interne a spus că unele îndemnuri adresate crescătorilor de ovine pentru noi proteste ar reprezenta tentative de manipulare. Comunicatul nu indică cine le-ar fi lansat. Două întrebări trebuie, prin urmare, ținute separat: cum se protejează efectivele de animale și ce poate demonstra statul despre presupusa instigare a fermierilor.

Campania începe în Dobrogea, dar cele două vaccinuri au destinații diferite

ANSVSA a anunțat începerea imunizării în Constanța și Tulcea după ce ultima tranșă, programată inițial să ajungă duminică, a fost primită mai devreme. Președintele autorității, Alexandru Bociu, urma să supravegheze lansarea operațiunii în Constanța și apoi activitatea din Tulcea. La momentul acestui articol, 24 octombrie, vaccinarea de duminică era anunțată, nu deja executată.

Cele 1,1 milioane de doze nu reprezintă un singur vaccin care poate fi folosit indiferent de boală. Conform Hotărârii Guvernului nr. 840 din 23 octombrie 2026, România a acceptat o donație a Comisiei Europene cu o valoare totală de piață de 1.312.135 lei. Din pachet, 300.000 de doze sunt Pestevac, pentru pesta micilor rumegătoare, iar 800.000 sunt Jovivac, pentru variola ovină și caprină.

Acest raport are consecințe directe în teren. Pentru pesta micilor rumegătoare, planul ANSVSA din septembrie prevedea vaccinare în zona de risc din Dobrogea, anume Constanța și Tulcea. Pentru variola ovină și caprină, strategia era extinsă la nivel național. De aceea, cele 800.000 de doze din a doua categorie nu trebuie prezentate ca rezervate integral acelorași două județe.

Planul sanitar-veterinar prezentat la 23 septembrie este mai larg decât momentul primei injecții. El cuprinde stabilirea efectivelor, prioritizarea exploatațiilor și aprovizionarea cu vaccinuri suplimentare. Cantitatea donată de Bruxelles permite debutul unei campanii de urgență, dar nu demonstrează că toate animalele vizate la nivel național pot fi imunizate dintr-o singură livrare.

Comisia Europeană a insistat asupra acestei distincții. Cele 1,1 milioane de doze provin din băncile europene de urgență, care furnizează stocul necesar declanșării intervenției. Aceste rezerve trebuie să rămână disponibile și pentru alte state, nu să acopere singure toate rundele ulterioare dintr-o țară.

O diferență de limbaj poate produce confuzie. A spune că România a primit 1,1 milioane de doze nu echivalează cu a spune că 1,1 milioane de oi și capre au fost vaccinate. Numărul dozelor distribuite, numărul administrărilor și numărul animalelor cu imunizarea consemnată vor trebui urmărite separat. Niciunul dintre acești indicatori nu era publicat sâmbătă sub forma unui bilanț final al campaniei.

Capre păscând în apropierea orașului Babadag din județul Tulcea, fotografie de arhivă din septembrie 2024
Capre la marginea orașului Babadag, județul Tulcea, una dintre zonele prioritare ale campaniei. Fotografie de arhivă din 24 septembrie 2024, nu imagine a vaccinării din 25 octombrie 2026. Foto: Joe Mabel / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Livrarea a fost accelerată după un calendar care se întinsese până în octombrie

Autoritățile române vorbeau, în septembrie, despre posibilitatea de a începe vaccinarea cel târziu la 1 octombrie. Această țintă nu a fost atinsă. La 20 octombrie, reprezentanții Comisiei Europene au oferit presei o cronologie detaliată a procedurii. Cererea oficială a fost transmisă la 21 septembrie, iar planurile de vaccinare la 23 septembrie. Bruxelles-ul a solicitat clarificări la 2 octombrie, România a răspuns la 5 octombrie, iar băncile europene de vaccinuri au fost activate la 8 octombrie.

În acea etapă, livrarea era estimată pentru 24 octombrie. Autoritățile române au anunțat ulterior că primele 300.000 de doze împotriva pestei micilor rumegătoare au ajuns în țară la 22 octombrie. Sosirea primei tranșe a fost confirmată de ANSVSA, iar transporturile pentru cealaltă boală au continuat după aceea.

La 24 octombrie, comunicatul autorității a indicat că ultimele tranșe au sosit înaintea termenului recent stabilit și că vaccinarea poate începe duminică, nu luni. În raport cu obiectivul inițial din septembrie, lansarea campaniei este totuși cu mai mult de trei săptămâni întârziată. În raport cu ultimul calendar logistic, există un avans de o zi. Ambele informații sunt corecte, dar descriu termene diferite.

De aici rezultă și o lecție administrativă. Data dintr-un comunicat nu este același lucru cu disponibilitatea unui produs într-un depozit județean, cu personalul veterinar pregătit sau cu prima exploatație efectiv vaccinată. Pentru evaluarea campaniei vor conta datele de recepție pe județ, distribuirea către medici și ritmul zilnic al administrărilor.

Hotărârea din 23 octombrie rezolvă și o problemă juridică. Statul nu putea trata o donație cu valoarea de peste 500.000 de lei ca pe o simplă intrare de marfă fără formalități. HG 840/2026 acceptă bunurile pentru statul român și le transmite în administrarea ANSVSA, urmând să fie folosite prin direcțiile sanitare veterinare județene. Valoarea de 1.312.135 lei este valoarea de piață a dozelor donate, nu costul complet al imunizării.

Acest ultim punct este relevant pentru buget. Vaccinurile pot fi gratuite, însă transportul frigorific, munca medicilor, deplasările, evidența și consumabilele au costuri. ANSVSA precizează că statul suportă aceste operațiuni, fără să le pună în sarcina crescătorilor. Nu ar fi corect să împărțim valoarea donației la numărul de animale și să prezentăm rezultatul drept costul unei vaccinări complete.

Cine va fi contactat și ce trebuie să facă fermierii

Conform planului comunicat de autoritatea veterinară, crescătorii nu trebuie să depună cereri scrise pentru a intra în campania de urgență. Datele sunt preluate din Baza Națională de Date, iar medicii veterinari vor contacta proprietarii pentru a stabili ziua și intervalul orar al operațiunii. Prioritate au exploatațiile din focarele active și zonele cu restricții.

Proprietarul are însă obligații practice. Animalele trebuie să fie disponibile în exploatație și grupate astfel încât medicul să poată lucra în siguranță. La final, vaccinarea se consemnează într-un proces-verbal semnat de medic și proprietar, iar operațiunea este introdusă în sistemul informatic național. Această trasabilitate ajută la verificarea efectivelor acoperite și a măsurilor sanitare aplicate.

Din punct de vedere epidemiologic, cele două boli nu sunt interschimbabile. Variola ovină și caprină este provocată de virusuri din grupul capripoxvirusurilor, pe când pesta micilor rumegătoare are alt agent patogen. Comisia Europeană descrie variola ovină și caprină ca boală din categoria A, pentru care sunt necesare măsuri imediate de control și reguli speciale de mișcare a animalelor vaccinate.

Este nevoie, prin urmare, de doza potrivită pentru boala prevăzută în plan, de identificarea animalului și de înregistrarea procedurii. Anunțul politic privind 1,1 milioane de doze nu poate înlocui această muncă, mai puțin spectaculoasă, dar decisivă pentru revenirea comerțului. Nici eficacitatea unui program nu se poate judeca numai din numărul seringilor folosite într-o singură zi.

O problemă posibilă ține de exploatațiile cu date incomplete sau cu efective care nu corespund înregistrărilor. Autoritatea nu a publicat sâmbătă câte asemenea cazuri există în Dobrogea. Pentru o evaluare serioasă ar trebui raportate animalele identificate, cele programate, cele vaccinate și refuzurile ori impedimentele constatate, nu doar loturile de vaccin distribuite.

Exporturile de animale vii nu se redeschid printr-o singură injecție

Pentru multe ferme, venitul depinde de vânzarea animalelor vii către piețe din afara Uniunii Europene. Acesta este motivul economic pentru care campania de vaccinare primește atât de multă atenție. În iunie 2026, Comisia Europeană a prelungit restricțiile relevante pentru exporturile de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026, în contextul focarelor și al riscului sanitar.

Vaccinarea este o condiție importantă pentru controlul epidemiologic, dar nu este în sine un act de ridicare a interdicțiilor. Restricțiile privind transportul animalelor rămân active și în perioada de lansare a campaniei, după cum ANSVSA a repetat sâmbătă. Pentru reluarea efectivă a exporturilor trebuie respectate criteriile sanitare, regulile de mișcare și condițiile acceptate de piețele de destinație.

România a discutat anterior trasee maritime și aeriene pentru export către Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. ANSVSA le-a menționat în planul din septembrie ca piețe care pot fi abordate prin mecanisme bilaterale după îndeplinirea cerințelor veterinare. Aceasta reprezintă o perspectivă comercială, nu dovada că toate transporturile sunt autorizate acum.

Există și o deosebire între animale vii și produsele provenite de la acestea. Instituția a transmis că, în forma anunțată, campania nu blochează exporturile de carcase și produse lactate provenite din zone libere de restricții. Concluzia nu trebuie generalizată la fiecare fermă sau la orice țară cumpărătoare, deoarece certificarea, originea și regulile destinației continuă să conteze.

Crescătorii au astfel nevoie de două calendare publice. Primul, unul veterinar, arată câte animale sunt vaccinate, unde se închid focarele și cum evoluează supravegherea. Al doilea este comercial și juridic, cu deciziile prin care se modifică restricțiile și cu datele la care cumpărătorii pot primi din nou transporturi. Guvernul a vorbit despre obiectivul reluării exporturilor, fără ca primul calendar să-l înlocuiască automat pe cel de-al doilea.

Turmă de oi în Parcul Natural Bucegi, România, fotografie de arhivă din august 2023
O turmă de oi în Munții Bucegi, România, 25 august 2023. Fotografie de arhivă care ilustrează sectorul ovin, nu o exploatație din focarele actuale și nici vaccinarea din Constanța sau Tulcea. Foto: Olgierd Rudak / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Ministerul de Interne acuză manipularea protestelor, dar nu publică autorii

În ziua sosirii vaccinurilor, Ministerul Afacerilor Interne a emis un comunicat privind presupuse încercări de a instiga o parte dintre crescători la proteste de amploare. MAI afirmă că principalele solicitări ale fermierilor ar fi fost soluționate și le cere să se informeze din surse oficiale. Instituția invocă și violențele de la o manifestație din septembrie.

Afirmația despre încercările de instigare este poziția ministerului. Documentul public nu numește persoanele, organizațiile sau conturile care ar fi lansat îndemnurile, nu publică mesajele examinate și nu indică locul ori ora unei noi manifestații. Prin urmare, nu există suficiente elemente prezentate public pentru a atribui o asemenea tentativă unui anumit grup politic sau pentru a spune că un protest al fermierilor ar fi fost deja organizat.

Protejarea dreptului la protest și prevenirea violenței nu sunt scopuri incompatibile. Fermierii pot critica întârzierile din aprovizionare, restricțiile la export sau cheltuielile din ferme chiar dacă un transport de vaccinuri a ajuns în țară. În același timp, îndemnurile concrete la agresiuni trebuie investigate pe baza faptelor, nu deduse din simpla nemulțumire față de deciziile Guvernului.

Comunicarea MAI ridică o altă întrebare verificabilă: ce înseamnă exact că principalele revendicări sunt rezolvate? Vaccinurile au fost acceptate juridic și livrate, iar campania este programată să înceapă duminică. Dar restricțiile de circulație continuă și exporturile de animale vii nu au fost redeschise automat. Ministerul nu a publicat în acel comunicat un tabel al tuturor cererilor fermierilor cu statutul fiecăreia.

În zilele următoare, cel mai util răspuns la tensiunea dintre stat și crescători nu va fi încă un schimb de acuzații. Vor conta cifrele de vaccinare efectivă în Constanța și Tulcea, distribuirea celor 800.000 de doze pentru variola ovină și caprină și evoluția restricțiilor comerciale. Pentru ferme, campania începe atunci când medicul veterinar ajunge la animale. Reluarea exporturilor va avea nevoie de o decizie distinctă, care încă nu a fost anunțată.

Foto principală: Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, în captura din materialul video oficial al autorității folosită în relatarea Digi24 din 24 octombrie 2026 despre sosirea vaccinurilor și lansarea campaniei din 25 octombrie. Imagine provenită din ANSVSA / Facebook, nu fotografie a vaccinării încă neîncepute. Drepturile specifice de republicare nu sunt precizate în materialul sursă.

Lasă un comentariu

Emailul nu va fi publicat. Câmpurile cu * sunt obligatorii.