Linia Strășeni–Gutinaș trece de primul vot. Ce câștigă România și ce lipsește din proiectul de 130 de milioane de dolari

Parlamentul Republicii Moldova a votat joi, 22 octombrie 2026, în prima lectură un proiect de lege menit să accelereze construirea liniei electrice Strășeni–Gutinaș, noua legătură de 400 kV cu România. Traseul va traversa 25 de localități moldovenești, iar Statele Unite au anunțat un angajament de finanțare de 130 de milioane de dolari. Guvernul de la Chișinău vrea să reducă timpul pierdut cu autorizațiile și exproprierile, într-o perioadă în care alimentarea cu energie a țării rămâne vulnerabilă.

Pentru România, punctul de legătură este stația Gutinaș, din județul Bacău. Investiția ar adăuga o cale de transport peste Prut, cu efecte asupra posibilităților de import și export ale Republicii Moldova. Dar votul parlamentar este încă departe de pornirea șantierului. Legea nu a trecut de lectura a doua, terenurile nu sunt toate identificate, iar acordul care va stabili exact ce plătesc americanii urmează să fie negociat.

Există și o diferență de calendar care merită urmărită. Documentele oficiale mențin anul 2032 drept termen de finalizare, în timp ce secretara de stat Carolina Novac a vorbit, în dezbaterea parlamentară, despre obiectivul de a termina în 2029. Sunt trei ani între cele două repere. Deocamdată, termenul mai apropiat este o intenție politică și administrativă, nu o dată de punere în funcțiune garantată.

Ce a votat Parlamentul la 22 octombrie

Proiectul privește declararea de utilitate publică de interes național a lucrărilor la linia aeriană Strășeni–Gutinaș și modernizarea stației Strășeni, de 330 kV. Comunicatul Parlamentului, distribuit prin MOLDPRES, precizează că votul a fost în prima lectură și că textul va reveni în plen pentru a doua examinare. Nu a fost anunțată o lege definitivă deja intrată în vigoare.

Guvernul aprobase proiectul la 7 octombrie. Ministerul Energiei de la Chișinău a explicat atunci că sunt propuse reguli speciale pentru terenuri, autorizații de construire și amplasarea instalațiilor în apropierea drumurilor. Statul dorește ca pregătirea cadastrală să se desfășoare unitar pe traseu, în loc ca fiecare segment să rămână blocat în proceduri separate.

Întreprinderea de Stat Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, cunoscută prin acronimul IPOT, va avea rolul de a iniția formarea bunurilor imobile pe parcursul liniei. Textul reglementează inclusiv tăierea arborilor acolo unde este necesară construcția. Pentru terenurile cu vestigii arheologice, cercetările și descărcarea de sarcină arheologică trebuie făcute înaintea lucrărilor. Regimul accelerat nu elimină, așadar, fiecare obligație prealabilă.

Miza juridică este considerabilă. Statutul de utilitate publică permite autorităților să recurgă la o procedură specială de expropriere în locul unei negocieri obișnuite pentru fiecare proprietate. Tocmai de aceea, felul în care va fi aplicată legea contează aproape la fel de mult ca votul. Un traseu energetic care traversează zeci de sate poate întârzia din cauza cadastrului și a accesului la teren chiar dacă finanțarea este anunțată.

Cei 130 de milioane de dolari sunt un angajament, nu un șantier finanțat integral în acte

Washingtonul și Chișinăul au făcut public în 2025 angajamentul american de 130 de milioane de dolari. Suma a reapărut în documentele guvernului și la dezbaterea din 22 octombrie. Potrivit Parlamentului, detaliile tehnice, împărțirea costurilor și lista componentelor acoperite vor fi stabilite în negocierile pentru acordul de finanțare. Această precizare limitează ceea ce poate fi afirmat astăzi despre banii efectiv disponibili constructorilor.

La Chișinău, proiectul este numit și „Trump Liberty Line”. Denumirea a fost discutată în plen, unde au apărut întrebări despre folosirea numelui președintelui american. Relatarea Moldova 1 despre dezbaterea parlamentară consemnează explicația Carolinei Novac, potrivit căreia numele exprimă recunoștința pentru sprijinul american și a fost discutat cu Ambasada SUA. O denumire politică nu modifică parametrii tehnici ai liniei.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt prevăzuți aproximativ 70 de kilometri de conductoare și stâlpi, de la Strășeni spre interconectarea cu stația Gutinaș. Vor fi traversate localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hâncești. În plus, stația Strășeni trebuie modernizată și extinsă pentru a primi noua conexiune. Lungimea de 70 de kilometri reprezintă sectorul moldovenesc, nu distanța totală dintre toate obiectivele de pe cele două maluri ale Prutului.

Diferența dintre o promisiune de finanțare și un contract executabil este importantă pentru oricine urmărește calendarul. Proiectul mai are nevoie de documentații, decizii privind terenurile, achiziții și apoi lucrări propriu-zise. Conform informațiilor prezentate în plen, studiul de fezabilitate fusese încheiat, însă evaluările economice, de mediu și sociale aveau încă etape de parcurs înaintea unei decizii finale privind exproprierile.

Acest parcurs lasă două întrebări deschise. Ce cheltuieli vor fi acoperite efectiv de grantul american și ce obligații vor rămâne în bugetul moldovenesc? Și când vor fi încheiate procedurile astfel încât operatorii rețelelor din România și Moldova să poată programa lucrările coordonat? Până la publicarea acordului de finanțare, o împărțire exactă a costurilor ar fi speculativă.

Ce înseamnă capacitatea anunțată de 600 MW

În discuțiile parlamentare a fost menționată o capacitate de transport de aproximativ 600 MW. Cifra descrie o posibilitate tehnică proiectată, nicidecum o cantitate de electricitate pe care România s-a obligat să o vândă Republicii Moldova. Puterea instalată pe o linie, capacitatea comercială acordată pentru tranzacții transfrontaliere și energia efectiv livrată într-o zi sunt noțiuni distincte.

Un calcul oferă ordinul de mărime. Dacă ar exista posibilitatea de a folosi continuu 600 MW timp de 24 de ore, rezultatul teoretic ar fi 14.400 MWh, adică 14,4 GWh într-o zi. Este înmulțirea dintre putere și timp, nu un prognozat volum zilnic de import. În exploatare intervin limitele rețelelor, indisponibilitățile tehnice, cererea, producția disponibilă și alocarea capacităților de către operatorii de transport.

Nici tensiunea de 400 kV nu garantează automat transferul acelor 600 MW în orice condiții. Pentru a se transforma în schimburi comerciale, noua legătură trebuie integrată în sistemele de protecție și operare ale ambelor țări. Modernizarea stației Strășeni este inclusă tocmai fiindcă o linie nouă, conectată la o stație cu limitări tehnice, poate deveni un activ subutilizat.

Pentru consumatorii de peste Prut, câștigul potențial este apariția unei rute suplimentare într-o rețea expusă atacurilor asupra infrastructurii din Ucraina și problemelor regionale de aprovizionare. O cale în plus poate îmbunătăți reziliența în anumite scenarii de avarie. Nu oferă însă imunitate la o criză generală de producție sau la o creștere a prețurilor energiei pe piața europeană.

România are la rândul ei o miză operațională. Noua interconexiune trebuie pregătită împreună cu rețeaua de la Gutinaș și cu regulile schimburilor dintre operatori. Dacă una dintre părți termină lucrările înaintea celeilalte, data inaugurării politice nu este suficientă pentru a demonstra disponibilitatea comercială a conexiunii. Primele teste și capacitatea efectiv ofertată pe piață vor conta mai mult decât valoarea proiectată într-un comunicat.

Exproprierile: cât ar însemna estimările anunțate de guvern

Linia trece prin 25 de localități, iar fiecare sector poate implica parcele cu situații cadastrale diferite. Guvernul a indicat două valori orientative: aproximativ 2.100 de lei moldovenești pentru un ar afectat permanent și aproximativ 200 de lei pentru un ar afectat temporar, pentru un an. Sunt estimări administrative, nu un tarif unic obligatoriu. Regula anunțată pentru expropriere este despăgubirea la prețul pieței, fără coborârea sub valoarea normativă de referință.

Un ar are 100 de metri pătrați. Prin urmare, raportate la un hectar, cele două valori orientative ar fi 210.000 de lei moldovenești pentru o afectare permanentă și 20.000 de lei moldovenești pe an pentru o ocupare temporară. Calculul se face prin înmulțire cu 100 și ajută la compararea unităților. Nu spune cât va primi un anumit proprietar, pentru că suprafața efectiv afectată, evaluarea și regimul juridic nu sunt identice de la o parcelă la alta.

Ministerul a precizat că despăgubirile, operațiunile cadastrale și costurile administrative aferente vor fi plătite din alocări ale bugetului de stat. Asta deschide o discuție distinctă de grantul american pentru construcție. Chiar dacă finanțatorul extern suportă echipamente și lucrări, partea de pregătire a terenurilor poate solicita cheltuieli publice interne și o cooperare susținută cu autoritățile locale.

În dezbaterea relatată de Moldova 1, Carolina Novac a explicat că suprafața exactă a terenurilor care vor trebui expropriate nu fusese încă stabilită. Ea a invocat experiența proiectului Vulcănești–Chișinău, unde existau aproximativ 5.400 de parcele afectate, iar peste 70% fuseseră deja despăgubite la momentul discuției. Cifrele privesc acel proiect mai vechi și nu pot fi transferate automat la Strășeni–Gutinaș.

Accelerarea actelor nu rezolvă singură disputele de proprietate. Dacă evaluările nu sunt acceptate sau documentele cadastrale sunt neclare, litigiile pot ajunge în instanță. Pentru o investiție ce trebuie să traverseze terenuri agricole și drumuri, aplicarea transparentă a procedurilor speciale va fi unul dintre indicatorii reali ai progresului, înainte să apară primii stâlpi pe traseu.

De ce România are nevoie de o dată de punere în funcțiune, nu doar de un termen politic

Conectarea prin Gutinaș este una dintre piesele programului moldovenesc de diversificare a legăturilor cu sistemul energetic european. Celelalte proiecte importante includ Vulcănești–Chișinău și legătura Bălți–Suceava. Sunt investiții distincte, aflate în etape diferite, care trebuie judecate după lucrările efectiv recepționate. Existența mai multor proiecte pe hartă nu echivalează cu existența mai multor rute deja disponibile integral.

La 7 octombrie, guvernul și Ministerul Energiei indicau anul 2032 pentru finalizare. Același termen apare în comunicatul Parlamentului din 22 octombrie. Totuși, Carolina Novac a susținut în plen că autoritățile urmăresc anul 2029, potrivit relatării din Radio Moldova. Diferența de trei ani este verificabilă în surse. Nu există deocamdată în aceste comunicări un calendar public detaliat care să explice cum va fi recuperat intervalul.

Un asemenea calendar ar trebui să arate cel puțin când se încheie acordul de finanțare, când se aprobă forma definitivă a legii, când se finalizează evaluările și când se semnează contractele de execuție. Apoi ar trebui corelat cu lucrările și probele de pe partea română. Fără aceste borne intermediare, afirmația despre 2029 rămâne o țintă pe care publicul nu o poate verifica pas cu pas.

Pe lângă termene, Bucureștiul are de urmărit capacitatea de transport efectiv pusă la dispoziția pieței. O linie transfrontalieră poate face sistemul moldovenesc mai sigur, dar valoarea ei economică depinde și de posibilitatea reală de a tranzacționa energia, de costurile de rețea și de echilibrarea celor două sisteme. Din comunicatul despre prima lectură nu rezultă nici tarife, nici contracte comerciale, nici volume garantate.

Primul pas următor este lectura a doua în Parlamentul de la Chișinău. După ea, atenția trebuie să se mute de la numele proiectului la acordul de finanțare și la lucrările cadastrale în cele 25 de localități. România va avea, în cele din urmă, un interes foarte concret: ca proiectul de la Strășeni să ajungă la Gutinaș în același timp în care instalațiile și operatorii ambelor țări sunt pregătiți să îl folosească.

Foto principală: ședința Parlamentului Republicii Moldova din Chișinău, 22 octombrie 2026, ziua votului în prima lectură privind linia Strășeni–Gutinaș. Imagine de ansamblu a plenului, fără a pretinde surprinderea momentului exact al votului. Foto: Eduard Bizgu / Parlamentul Republicii Moldova, CC0 1.0.