Summitul NATO de la Ankara: Trump amenință cu retragerea trupelor din Europa
Summitul NATO de la Ankara din 7-8 iulie 2026 s-a încheiat cu declarații de unitate, dar a expus fracturi adânci în relația transatlantică. Președintele Donald Trump a amenințat cu reducerea cu o treime a trupelor americane din Europa și a criticat dur aliații care au refuzat să permită folosirea bazelor lor pentru atacuri împotriva Iranului. Secretarul general Mark Rutte a încercat să prezinte summitul ca pe o reușită, dar incertitudinea privind angajamentul american față de apărarea Europei rămâne.
Ce s-a întâmplat
Conform CNN și Associated Press, Trump a propus în primăvara 2026, în timpul unei întâlniri la Casa Albă, reducerea forțelor americane din Europa cu o treime, ca răspuns la refuzul unor aliați NATO de a sprijini operațiunea militară americană în Iran. Secretarul apărării Pete Hegseth plănuise să anunțe reduceri și mai drastice la o întâlnire NATO din iunie, dar planul a fost modificat după consultări cu alți oficiali. În schimb, Pentagonul a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa.
În mai 2026, Pentagonul a anulat brusc două desfășurări militare în Europa și a ordonat retragerea altor trupe de pe continent. Hegseth a avertizat la momentul respectiv că revizuirea va avea rezultate diferite pentru aliați: ‘Este o revizuire pe care unele țări o vor pica, iar altele o vor trece cu brio’. Trump a criticat în mod specific Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania pentru lipsa de ‘loialitate’.
La summitul de la Ankara, aliații au încercat să demonstreze angajamentul față de apărare prin anunțarea de contracte de armament în valoare de miliarde de dolari. Olanda a anunțat investiții comune cu Marea Britanie în nave de transport amfibiu și cu alți aliați în înlocuirea avioanelor de supraveghere AWACS. Opt țări — Danemarca, Canada, Finlanda, Germania, Norvegia, Olanda, Suedia și Turcia — au lansat inițiativa HALO, o constelație de sateliți militari pentru comunicații, informații și urmărirea rachetelor.
Aliații au promis 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari) în ajutor militar pentru Ucraina atât în 2026, cât și în 2027. Trump a anunțat că SUA va acorda Ucrainei licență pentru producția sistemelor de apărare Patriot, o decizie luată fără consultarea prealabilă a producătorului Lockheed Martin. Germania și Ucraina au semnat un acord pentru producția comună de drone de atac în profunzime, care vor fi fabricate în Germania și livrate Ucrainei.
Trump a propus reducerea cu o treime a trupelor americane din Europa
Potrivit CNN, Trump a ridicat ideea reducerii forțelor americane din Europa cu aproximativ o treime în timpul unei întâlniri la Casa Albă din primăvara 2026, când și-a exprimat furia față de aliații care au refuzat să se alăture operațiunii militare în Iran. Întrebarea sa a fost dacă o astfel de retragere ar transmite ‘mesajul potrivit’ așa-zișilor aliați. Doi oficiali familiari cu conversația au confirmat că Trump nu a exclus niciodată în mod explicit o retragere din NATO și continuă să pună sub semnul întrebării valoarea alianței pentru Statele Unite.
Secretarul apărării Pete Hegseth plănuise să anunțe reduceri și mai drastice la o întâlnire NATO din iunie, care ar fi putut ajunge la reducerea cu o treime propusă de Trump. Planul a fost modificat după consultări cu alți oficiali seniori ai administrației, iar Hegseth a anunțat în schimb o revizuire de șase luni a forțelor americane din Europa. La momentul anunțului, el a avertizat că ‘unele țări vor pica și altele vor trece cu brio’ această evaluare.
În mai 2026, Pentagonul a anulat brusc două desfășurări militare în Europa și a ordonat retragerea altor trupe de pe continent. Aceste mișcări au survenit în contextul în care Trump a amenințat că ar putea retrage toate trupele americane din Europa dacă Danemarca nu renunță la controlul asupra Groenlandei. Aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați în Europa, majoritatea în Germania, Italia și Marea Britanie.
Aliații europeni încearcă să demonstreze angajamentul față de apărare
La summitul de la Ankara, aliații europeni au încercat să demonstreze că investesc în capacități militare proprii, chiar dacă focusul american se îndreaptă către Asia. Conform Associated Press, summitul a fost organizat în jurul temei ‘o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic’, iar administrația Trump a cerut o ‘resetare’ către un ‘NATO 3.0’. Aliații au prezentat o serie de proiecte militare în valoare de miliarde de dolari pentru a-l convinge pe Trump că construiesc o Europă mai puternică.
Opt țări NATO — Danemarca, Canada, Finlanda, Germania, Norvegia, Olanda, Suedia și Turcia — au lansat proiectul HALO (Hybrid Alliance Layered Operations in Space), o constelație de sateliți militari menită să îmbunătățească conectivitatea și integrarea sateliților militari naționali într-o rețea comună. Radmila Šekerinska, secretarul general adjunct NATO, a explicat că constelațiile individuale ale țărilor membre sunt vulnerabile la atacuri cibernetice, bruiaj sau distrugere fizică, și sunt prea lente pentru a transmite cantități mari de date.
La summitul din 2025, aliații s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare și alte priorități legate de securitate până în 2035. Polonia și statele baltice au atins deja acest obiectiv. Germania a început să crească cheltuielile pentru a corecta decenii de subinvestiții, cu scopul de a deveni cea mai puternică forță convențională a continentului în următorul deceniu. Alte țări, precum Marea Britanie, se mișcă în direcția corectă, dar mult mai lent.
Surse
- CNN – Trump mused about cutting troops in Europe by a third to send a message to NATO
- Associated Press – What to know about NATO’s summit in Turkey as America steps back from its defense of Europe
- Defense News – Eight NATO allies launch HALO satellite constellation initiative
- Janes – NATO summit 2026: Allies pledge USD80 billion in aid to Ukraine in both 2026 and 2027
- The Hill – Five NATO flash points as Trump meets anxious allies in Turkey